Felix şi Otilia (1972)
Regia
Iulian Mihu
Cu Julieta Szönyi, Radu Boruzescu, Hermann Chrodower
Gen film
Dramă
Durata
135 minute
Premiera in Romania
1971
Felix Sima (Radu Boruzescu), un tânăr de 18 ani, vine la Bucureşti, la Facultatea de Medicină, şi se duce la unchiului său, domnul Costache Giurgiuveanu (Hermann Chrodower), care-l găzduieşte pe perioada studiilor. Se acomodează cu greu vieţii din capitală, situaţia lui fiind mai tensionată şi de moartea mamei sale şi apoi a tatălui său, doctorul Sima, care îl părăsise şi el de curând, lăsându-i moştenirea în mâinile lui Costache, cumnatul său.
Într-o lume meschină, unde toată lumea urmăreşte moartea unchiului său ca să împartă averea, Felix o întâlneşte pe Otilia (Julieta Szonyi), fiica lui Costache, de care se îndragosteşte.
Ecranizare dupa romanul "Enigma Otiliei" de George Calinescu.
A fost realizat, in 1972, o versiune TV in 3 episoade.
Explozia este un film românesc realizat de Mircea Drăgan în 1973 după un scenariu scris de Ioan Grigorescu, muzica fiind compusă de Theodor Grigoriu. Filmul este produs deRomânia Film și are durata de 112 minute. Filmul are ca subiect un fapt real petrecut în 1970, incendiul navei „Poseidon” ce transporta 4.000 tone de azotat de amoniu. Abandonarea navei amenința cu extinderea incendiului a încărcăturii ceea ce ar fi putut produce distrugerea orașului Galați și a Combinatului Siderurgic.
Într-un sat oarecare moare boierul Amedeu Crainic, lăsând o moştenire consistentă dar suspendată de o clauză matrimonială. Astfel, primul dintre doi tineri (care nu ştiu unul de celălalt) ce se va căsători, va primi moştenirea de un milion de lei. Una dintre cei doi moştenitori este tânăra şi frumoasa Mariana Pătraşcu, fiica unei prietene de-a boierului. Aceasta plănuieşte a-şi schimba identitatea cu cea a domnişoarei sale de companie, Miss Mary, pentru a dejuca planurile concurentului.
În sat ajunge şi batalionul de roşiori ai Maiorului Mura, încartiruit acolo pentru mai multă vreme. Aflând de moştenire şi fiind un crai îndârjit, maiorul face avansuri lui Miss Mary, în timp ce locotenentul Paul Azureanu se îndrăgosteşte de Mariana. Cele două ordonanţe ale ofiţerilor, Lie şi Boboc, fac tot posibilul ca să încurce situaţia.
În cele din urmă, avocatul Andriano va sosi la conac şi va descurca iţele afacerii: cel de-al doilea moştenitor nu este nimeni altul decât locotenentul Azureanu. Crezând că Mariana nu-l iubeşte şi l-a folosit doar, Azureanu rupe logodna.
Pentru a-l convinge pe locotenent să se însoare cu Mariana, aceasta îi promite maiorului Mura că o va înzestra pe Miss Mary cu jumătate din moştenire. Locotenentul Paul se căsătoreşte cu Mariana, iar maiorul Mura cu Miss Mary.
O agenţie de spionaj caută să o răpească pe Alina, fiica inginerului român Mureşan, pentru a-l face pe tată acesteia să divulge secrete importante. Aflate într-o excursie, soţia şi fiica lui Mureşan cunosc un turist tânăr care le însoţeşte până la un punct meteo unde sunt găzduiţi de Matei, un băieţel foarte ager, deprins cu asprimea muntelui.
Condamnat la 10 ani de ocnă, după răscoala din 1907 şi după câţiva ani petrecuţi pe front, Manolache Preda (Amza Pellea) se întoarce în satul său natal. Soţia l-a părăsit şi i-a vândut pământul, iar autorităţile îl privesc cu ostilitate, sătenii cu suspiciune şi copiii se ascund de el.
Pentru a duce o viaţă normală, Manolache se angajează la boierul Leon (Emmerich Schäffer). Se îndrăgosteşte de Ruxandra (Ioana Pavelescu), o tânără săracă. Dar când boierul e omorât de doi ţărani revoltaţi, vina cade pe fostul ocnaş. Manolache fuge şi se ascunde în munţi. Vânat însă fără încetare, este prins şi împuşcat. Moartea sa încheie tragic destinul unui om nevinovat.
Ecranizare dupa romanul "Velerim si Veler Doamne" de Victor Ion Popa.
"Osanda pastreaza intr-adevar, acea caracteristica a filmelor lui Sergiu Nicolaescu: nervozitate, dinamism, inlantuirea naratiunii pe pivoti solizi, cu niste salturi dezinvolte intre acestia." - Mircea Alexandrescu - 1976 (Cinema)
Ţara Moţilor - documentar din interbelic
Anul 1939
Denumire :Ţara Moţilor
Regizor :Paul Călinescu
Câştigător: Premiul filmului documentar la Festivalul de film de la Veneţia 1939.
Intr-un mic orasel de provincie, totul merge struna, in afara activitatilor sportive. Toti locuitorii traiesc o mare drama, pentru ca echipa orasului este in pragul retrogradarii. Cativa suporteri fanatici sunt gata sa faca "orice pentru fotbal", chiar daca asta inseamna niste manevre nu tocmai oneste. Insa cei mai multi cetateni nu sunt de acord cu aceasta atitudine lipsita de fair-play, ceea ce da nastere unui "meci" tensionant, disputat insa in afara terenului.
Planul secret "Margareta II", elaborat de statul major german pentru modul de intervenţie a trupelor germane, în cazul ieşirii României din război, este descoperit de armată şi de forţele patriotice prin intermediul unui căpitan fost coleg de şcoală cu ofiţerul german însărcinat cu completarea planului. În final, cei doi ofiţeri vor lupta unul cu celălalt, conducând fiecare unitatea sa de tancuri.
Un grup al "Fratiei" pasoptiste preia o comoara a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba pe arme, la Brasov, in lupta cu arnautii si cu propriile lor tentatii. Margelatu, temut de multi, ajuta rezistenta in lupta impotriva autoritatilor statului.
"O echipa experimentata in filmele cu haiduci (scenaristul Eugen Barbu, actorii Florin Piersic, Marga Barbu si Ion Besoiu) si un regizor specializat in filme istorice (Doru Nastase) au reconstituit cu farmec inceputul de secol 19 romanesc si le-au adaugat aventurile lui Margelatu pe fondul miscarii pasoptiste. Dupa aventuri palpitante, doar Margelatu ajunge teafar la capatul Drumului Oaselor, iar cei aproape sase milioane de spectatori ai acestui film de succes vor impune un ciclu care il va face pe Margelatu nemuritor" (Ion Tutui - ANF).
"Reconstituire a societatii romanesti, de la mijlocul secolului XIX, cu puternic parfum de western spaghetti. Cel mai dinamic episod din seria scrisa de Eugen Barbu, in colaborare cu N. Paul Mihail (continuata cu Trandafirul galben, Misterele Bucurestilor, Colierul de turcoaze si Totul se plateste), in care isi face debutul Margelatu, personaj enigmatic, "cavaler al norocului" venit de niciunde, jumatate haiduc, jumatate revolutionar de profesie. Buna alegere a spatiilor de filmare intr-o geografie generoasa, printre vulcanii noroiosi, scene de actiune profesional puse in cadru, dialoguri consistente, cand nu sunt umbrite de arhaism ostentativ, si amplu comentariu muzical al compozitorului George Grigoriu, solicitat pe durata intregului serial" (Tudor Caranfil).
D.R. Popescu, cu Florina Luican, Sebastian Papaiani
Gen
Comedie
Premiera in Romania 1963
Fanita, un tanar dornic sa castige bani in urma unor initiative personale, va esua in toate aceste intreprinderi, lasandu-se in cele din urma convins sa intre in C.A.P.-ul din sat. Umor. Dragoste şi poezie. Suspans.
Ecranizare dupa nuvela "Padurea" de Dumitru Radu Popescu.
"Fanita, eroul intamplarilor din film nu este decat Pacala al zilelor noastre sau mai bine zis un Danila Prepeleac." - Dinu Sararu - 1965
Primavara bobocilor (1985)
Regia
Mircea Moldovan
Cu Horaţiu Mălăele, Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu
Gen film
Comedie
Durata
81 minute
Ionuţ (Horaţiu Mălăele), student în ultimul an al Facultăţii de Agronomie din Bucureşti, se întoarce în satul natal unde doreşte să facă practică şi să aplice cunoştinţele acumulate. El intră, însă, în conflict cu Varvara, mama sa (interpretată de Tamara Buciuceanu), care este preşedintă de C.A.P. şi are concepţii mai învechite despre practicarea agriculturii. Înfruntarea dintre cei doi declanşează situaţii comice.
Pădurea nebună (1982)
Regia
Nicolae Corjos
Cu Ion Besoiu, Florin Zamfirescu
Gen film
Dramă
Premiera in Romania
1982
Imediat dupa primul razboi, Darie vine in oras pentru a da admiterea la liceu, visul sau fiind acela de a devni scriitor. Aici o va cunoaste pe Valentina, de care il va lega o dragoste curata.
Intalnirile lor au loc in padurea nebuna de la marginea orasului. Intr-o zi sunt atacati de doi huligani, dar pana la urma se salveaza. Darie isi va dovedi in liceu talentul literar. Intr-un final precipitat, dupa ce au loc alegeri si demonstratii de strada, dupa sinuciderea unei tinere ciudate care se indragostise de el, Darie pleaca in capitala, pentru a-si implini idealul. (dupa romanul lui Zaharia Stancu)
Ademenit de oferte iluzorii, un tanar geolog pleaca peste hotare unde, intre tentaculele unui trust multinational de spionaj economic, e silit sa joace dupa cum ii canta agentii acestuia. Bine inzestrat moral si fizic, geologul nostru promoveaza cu succes testele de perspicacitate, ba face fata chiar si farmecelor unei agente greu de respins, numai pentru a reveni acasa unde stie el ce-i ramane de facut.
Alo, aterizează străbunica! (1981)
Regia
Nicolae Corjos
Cu Sebastian Papaiani, Mimi Enăceanu
Gen film
Comedie, Familie
Premiera in Romania
1981
O comedie in care o strabunica, inaintata in varsta, dar limpede in gandire, reuseste sa-si salveze nepotul de la un divort inevitabil. Romeo (Sebastian Papaiani), de profesie economist, şi Julieta (Adela Marculescu), telefonistă, trec printr-o criză conjugală care se poate finaliza foarte uşor printr-o despărţire. Îndrăgostindu-se fulgerător de Miki, o tânără autostopistă, Romeo intentează soţiei o acţiune de divorţ având un aliat în mama sa. Împotriva lui se coalizează soţia, cei trei copii ai lor şi, nu în ultimul rând, străbunica (Mimi Enaceanu). Aceasta din urmă vine în capitală şi va avea un aport decisiv în a-i servi lui Romeo o usturătoare lecţie de viaţă. Totul se termina cu un final fericit in acest Romeo si Julieta propus de regizorul Nicolae Corjos.
Distributia: Angela Similea, Florin Piersic, Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Jorj Voicu, Iurie Darie, Radu Gheorghe, Virginia Mirea, Constantin Fugasin, Anca Mihaescu.
"Estentiala la Gopo nu e povestea, ci starea de poveste, continua disponibilitate intre inventie si schimbare. Nu intriga, ci meandrele ei impulsioneaza demersul scenaristico-regizoral. Nastrusnice idei nu au ragazul sa-si desfasoare premisa pana la capat, pentru ca asupra-le, in avalansa, vin altele, iar regizorul, precum copiii, se lasa sedus, purtat de valul lor. Ramasagul nu se supune insa aceluiasi canon. Nu trebuie cautat aici fantasticul de anticipatie precum in Povestea dragostei si nici nu e cazul sa cautam corespondente intr-o savanta simbolistica. In Ramasagul regizorul renunta in a mai descifra pe cont propriu povestirile lui Creanga, preluand de aceasta data Punguta cu doi bani doar ca pretext si regasind ludicul in stare pura.” - Roxana Pana – 1985
Maria şi marea (1988)
Regia
Mircea Mureşan
Cu Maia Morgenstern
Gen film
Dramă, Romantic, Dragoste
Premiera in Romania
1988
"Maia Morgenstern interpreteaza in acest film dupa un scenariu de Radu Todoran, o Penelopa moderna care isi imparte timpul intre pupitrul de telegrafista si frumoasele amintiri din cea mai frumoasa vara a iubirii indepartate." - Ileana Penes Danalache - 1989
Apoi s-a nascut legenda (1968)
Genul: Social
Regia: Andrei Blaier
Scenariul: Constantin Stoiciu
Actori:
Ilarion Ciobanu, Virgil Ogasanu, Dan Nutu, Margareta Pogonat, Stefan Ciubotarasu, Mihai Mereuta, George Calboreanu, Sidonia Manolache
Imaginea: Nicu Stan
Scenografia: Nicolae Dragan
Muzica: Radu Serban
Tara: Romania
Detalii tehnice: 101 min, Color
Data premierei mondiale: 24 Februarie 1969
Data premierei in cinematografele din Romania: 24 Februarie 1969
Sinopsis: Santierul mobil al unei cai ferate se apropie pe zi ce trece de un targusor de provincie. Cativa muncitori sunt tentati sa renunte la acest fel de viata si sa-si caute un camin linistit in localitate.
Al treilea film din seria inceputa in 1966 de regizorul Dinu Cocea, Haiducii lui Saptecai este, in opinia multor telespectatori si critici de film, si cel mai bun. Tandemul de cinci stele – Toma Caragiu, Magda Barbu – este completat de alte nume de prim rang din cinematografia romaneasca: Aimee Iacobescu, Mihai Mereuta, Colea Rautu si chipesul Florin Piersic intr-unul dintre rolurile tineretii sale
Regie: Dinu Cocea
Distributie: Florin Piersic, Toma Caragiu, Mihai Mereuta
Grigore Vasiliu Birlic, Dorina Done, Marcel Anghelescu, Alexandru Giugaru, Ion Iancovescu, Remus Ionaşcu, Mircea Constantinescu, Margareta Pogonat, Carol Kron, Carmen Manolescu, Medinee Şaban
La prima impresie, filmul nostru pare o comedie spumoasă, hazlie, dar privindu-l cu mai multă atenţie, povestea ghinionistului personaj Lefter Popescu, se ţese pe o canava de-a dreptul tragică. Paşnicul şi banalul domn Popescu, contopist conştiincios, suportă tot mai greu abuzurile şi teroarea unui şef despotic. Nu vede eliberarea sa din acest coşmar zilnic decât printr- o intervenţie a Providenţei - un câştig la loterie. Şi, atunci când e convins că l-a luat pe Dumnezeu de picior, Fortuna îi dă cu tifla aducându-l în pragul demenţei. Geniul lui Nenea Iancu Caragiale ne sugereaza subtil o lectie de viata cu repercusiuni cumplite. Personajul joaca totul pe himera celor doua lozuri castigatoare fara a a avea curajul sa ia in piept realitatea, ceeace-i ruineaza aspiratiile si viata intr-un fiasco total.
Inutil de precizat ca Birlic face unul dintre rolurile carierei sale ...
Film inspirat de nuvela lui I.L.Caragiale "DOUA LOZURI".
Pentru a obţine un titlu nobiliar, polcovnicul Iordache, proaspăt îmbogăţit, îl alege pe nobilul scăpătat Ştefan drept soţ pentru fiica sa, Kira. În drum spre conacul lui Iordache, Ştefan se opreşte la hanul lui Mânjoală, unde descoperă o lume misterioasă şi se îndrăgosteşte de hangiţă.
Vladimir Găitan, Ştefan Sileanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ioana Pavelescu, Sergiu Nicolaescu, Colea Răutu, Mihai Mălaimare, Virgil Flonda
Sinopsis:
În timpul celui de-al doilea război mondial, un grup de comunişti pregăteşte distrugerea unui vas german încărcat cu arme care urma să plece dintr-un port românesc.
Intorcându-se de la grădina Union, unde şi-a scos în lume soţia şi cumnata, Jupân Dumitrache (Alexandru Giugaru) observă un "scârţa, scârţa pe hârtie" care i-a urmărit. Vestea îl pune pe jar pe Chiriac (Geroge Demetru), straşnic apărător al onoarei de familist a patronului său. Însă nu ştie că e cât pe ce să-i încurce visele de căpătuială ale Ziţei (Florica Demion).
Ecranizare a comediei lui I.L. Caragiale, prima abordare cinematografica a universului comic a acestuia.
Datorită războiului, filmările au fost făcute în interiorul unui mic studio muzical, de doar 18x11 metri. Deşi majoritatea actorilor au fost debutanţi, filmul a fost recepţionat foarte bine de public, la premiera acestuia pe 22 martie la cinema ARO. Din fericire echipa a avut destulă peliculă, singurul element de care n-a dus lipsă, folosindu-se în total 29.000 de metri de peliculă negativă.
Ecranizare libera în cheie parodică a basmului "Harap Alb" de Ion Creanga.
"Terenul cel mai fecund al întâlnirii lui Gopo cu povestitorul de la Humuleşti este umorul de esenţă folclorică. Împrejurările prin care trece fiul de crai, pe urmele lui Harap Alb, o atestă în chip admirabil, căci cineastul ştie să concentreze cu un autentic simţ popular, ridicolul unor defecte omeneşti. Aici parodia se integrează firesc, căci ea nu alterează nici basmul nici direcţia fundamentală a fanteziei comice." - Eugen Atanasiu - 1965 (România literară)
"Prima importantă ecranizare făcută de cineast după povestitorul humuleştean este De-aş fi... Harap Alb, un film pe cât de somptuos scenografic, pe atât de nuanţat în interpretările date de autor faimoaselor personaje şi binecunoscutei trame care marchează un parcurs iniţiatic. A fost pentru Gopo una dintre lecturile care i-au solicitat cel mai mult imaginaţia." Dana Duma, 1996 ("Gopo")
In campia de sud a tarii, s-a pastrat din strabuni obiceiul ca toamna, cand vantul incepe sa smulga ciulinii, unii copii sa plece in lume, sa-si afle norocul. In aceasta situatie se afla micul Matache (Nuta Chirlea), care, dupa moartea tatalui sau, isi paraseste caminul parintesc. Drama micului Matache incepe cu o asemenea cursa dupa ciulini, cand tatal i se stinge de inanitie. Va asista, in drum, la o istorica rascoala a taranilor.
Adaptare dupa povestirea omonima a lui Panait Istrati.
"Viziunii sociologizante a timpului, Daquin ii adauga o unda de nebunie poetica, suprasolicitand, uneori, exotismul ambiantei. Atrage atentia diviziunea sarcinilor creatoare ale productiei, care ar fi putut servi drept exemplu structurilor noastre cinematografice: dialoguri: Antoine Tudal: supervisor al dialogurilor romanesti: Radu Beligan. Si, mai elocvent decat orice dialog, un sfasietor bocet hohotit de Maria Tanase, intr-una din rarele ei aparitii cinematografice. Filmul a reprezentat o lunga scoala de cinema pentru tineri asistenti de regie si imagine, Gh. Vitanidis, Dinu Cocea, Iulius Druckman, Nicolae Girardi". (Tudor Caranfil)
În rolurile principale - Toma Caragiu, Ileana Stana Ionescu.
Gen film: Comedie, Romantic
Intr-un bloc recent construit, se muta intr-o zi oamenii din vechile locuinte ale unui cartier marginas. Filmul prezinta relatiile dintre noii locatari, atitudinile si mentalitatile acestora precum si unele incidente petrecute cu prilejul mutarii.
Enigmele se explică în zori (1987)
Regia
Aurel Miheles
Cu Florin Călinescu, Magda Catone
Un grup de turişti din care face parte şi un autor de romane poliţiste merge pe o insulă unde s-au făcut nişte descoperiri arheologice valoroase. Pe insulă se află şi un criminal psihopat.
Actori – Emil Hossu, Gheorghe Cozorici, Rodica Popescu, Marin Moraru, Aurel Giurumia, Constantin Diplan.
Subiect – Un tanar inginer isi ia in primire postul la CAP Viitorul platind o ameda pentru ruperea unui stiulete de porumb pentru a vedea cum s-a dezvoltat.
Lupta dintre bine si mai bine poate demara si ca o consecinta este usor de prevazut lupta agronomului cu rutina.
Dupa terminarea facultatii, trei absolventi, Mariella (Maria Ploae) - profesoara de limba franceza, Ovidiu (Emil Hossu) - doctor si Geo (Dumitru Furdui) - inginer agronom, pornesc fara sa se cunoasca spre Viisoara, un sat de langa Cluj, unde au fost repartizati. Cei trei sunt surprinsi de atmosfera ciudata din sat unde primarul le inmaneaza imediat negatiile, fara a fi solicitate.
Au trecut doi ani de la prima intalnire cu eroii nostri si in Viisoara s-a intamplat ceva ciudat: au disparut barbatii! Pentru ca erau comandati de o femeie, ei au preferat sa plece si sa se angajeze la o alta fabrica. Toderas (Marin Moraru) a ramas pe postul de "om bun la toate", preferand aceasta "functie, celei de brigadier. In sat isi face aparitia un personaj care va da totul peste cap, iar Varvara (Draga Oleanu-Matei) va trebui sa ia o masura radicala....
Distributie: Elisabeta Adam, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Alexandru Repan
A fost august 1944. Românii au întors armele împotriva aliaţilor de atunci, împotriva sistemului nazist ce vroia să stăpânească lumea.Armata română ajutată de noi aliaţi, alungă trupele germane de pe teritoriul ţării şi înaintează, eliberând şi alte naţiuni cotropitoare. Războiul continuă...Luptele au loc şi la Budapesta. Acolo, o casă importantă, loc strategic este în posesia nemţilor. O trupă condusă de un maior român, având în componenţă 16 oameni atacă şi cuceresc casa. Acolo se află un soldat german, un bătrân şi o femeie. Nemţii atacă din nou...După trecerea anilor, acelaşi maior şi un alt coleg de luptă, iau avionul spre Budapesta, pentru a reveni la acea casă, unde vor fi şi alte persoane participante la evenimentele de atunci, şi-şi amintesc de camarazi...lupte....Filmul prezintă alternativ prezentul, călători ...şi trecutul...luptele.
Actori: Victor Rebenciuc , Toma Caragiu, Olga Bucataru,
Andras Csorba, Constantin Fugasin, Boris Ciornei, Constantin Vaeni, Elemer Kincses, Ferenc Bencze, Dan Nasta.
Premiera in Romania: 1978
Despre film: Filmul lui Constantin Vaeni este un nou film despre Mihai Viteazul, dupa cel realizat cu sapte ani inainte de Sergiu Nicolaescu.
Filmul este o comanda facuta chiar de seful statului, Nicolae Ceausescu, care dorea un film cu mai multa "constiinta de clasa", care sa puna mai putin accentul pe actiune si lupte si mai mult pe "gandirea" eroului, al carui urmas se credea.
Filmul este "un film de idei, de fapt colaj de discursuri, alcatuit de Eugen Mandric, si regizate fara respiratie epica" (Tudor Caranfil).
Film istoric în două părţi: 1. "Călugăreni"; 2. "Unirea". Filmul evocă principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul: negocierea tronului cu Sultanul, la Constantinopol; refuzul de a plăti tribut; încoronarea de la Alba Iulia; bătălia de la Miraslău; trădarea generalului Basta; refugierea la Praga; bătălia de la Goraslau; uciderea lui Mihai.
"Probabil cea mai impresionantă producţie istorică din cinematografia românească". Pelicula realizată în 1970 sub bagheta regizorală a lui Sergiu Nicolaescu a intrat după trei ani în circuitul internaţional unde a impresionat cinefili din diverse culturi. Mihai Viteazul are de toate - scene de luptă la scară grandioasă, intrigi politice, trădări mârşave, drame familiale şi, mai presus de toate, prestaţia unuia dintre cei mai mari actori români din toate timpurile. Amza Pellea este antologic în rolul marelui întemeietor al Primei Uniri din istoria României. Înzestrat cu o vocaţie cinematografică deosebită, el nu este un simplu interpret ci, în acest rol, mai mult ca în oricare altul, un creator de personaj, conferind viaţă, credibilitate, forţă şi individualitate eroului de excepţie care a marcat destinul istoric al ţării.
Pe fundalul epocii istorice de glorioasa amintire, autorul filmului brodeaza o poveste in care vestitul de mai tarziu Vlad Tepes este vazut in ipostaza de copil inteligent si favorit al voi
Voevodului Mircea.
Regie: Sergiu Nicolaescu
Distributie: Sergiu Nicolaescu, Ion Besoiu, George Alexandru
In prima parte a secolului I i.h, Burebista, conducatorul primului stat dac centralizat, lupta pentru unificarea regatului si redobandirea unor vechi tinuturi dacice. Sprijinit de marele preot Deceneu si de comandantii militari geto-daci, Burebista duce o politica de aliante abila pentru a se apara atat de expansiunea romana cat si de celti.
In anii ´70, inaintea Erei Noastre, expansiunea puternicului Imperiu Roman atinge, la sud de Dunare, bogatele tinuturi ale Dacilor uniti intr-un mare si puternic regat sub sceptrul viteazului Burebista. Proconsulul Hibrida (a carui sotie este fosta iubita a unui gladiator din oastea lui Spartacus revenita la vatra) se si instaleaza intr-o cetate greceasca de la mare. Asasinarea lui Iuliu Cezar amana inevitabilul.
"Nu stiu cum va iesi filmul, cat de valoros va fi, dar cred ca e un act de respect si de probitate faptul ca filmam aici, chiar pe locul fostelor cetati dacice. Din pacate ne-am dezobisnuit sa facem filme grele. Pentru a face cat mai putine concesii ma sprijin pe intrepretarea actoriceasca." - Gheorghe Vitanidis - 1980 (Cinema).
"Ciocnirile geto-dacilor cu celtii si romanii ca si evenimente mai marunte din viata marelui rege dac, sunt scornite de imaginatia lui Mihnea Gheorghiu in "Fierul si aurul", text anost, redundant si precar, incredintat, ulterior, publicitatii. Marcand depravarea totala a Proiectului de Epopee cinematografica nationala dupa cateva reusite promitatoare in deceniile anterioare, filmul detine o lunga insiruire de discursuri politice care reproduce tonul si temele "de Partid si de Stat". "In tara cea mare, unita si libera, loc de robie nu mai este" sau, "Si spuneti cetatenilor ca Dacii n-au incetat sa fie cei mai drepti dintre traci" cand nu parafrazeaza de-a dreptul refrenul unui fost imn oficial: "Muncitori si ostasi, carturari si plugari" luand forma in proza "Ostasi, si plugari, si mestesugari deopotriva..." sau anticipari din Octavian Goga: "Nu plange Lae ! Zi, mai bine, o vorba de dor." La curtea regelui, prieten la catarama cu Vercingetorx si alte VIP-uri, se face politica la nivel mondial si strategie la nivel european. Realizatorul reconstituie, ambitios, ample scene de batalie, dar nu elocventa sabiei ci gestul emfatic da miezul acestei hazardate restituiri, o distributie de aur ramanand captive declamarii in ton tragic, a textelor jurnalistice. N-am mai ramas nimic din nobletea, firescul si omenescul dialogului scris de Titus Popovici pentru filmele sale istorice. In plus, ca si in Zodia fecioarei, Gheorghiu e obsedat de crearea unei mitologii artificiale, alaiurile dionisiace fiind urmate de misterioase jocuri populare dacice. Premiul "Cantarea Romaniei" nici nu putea fi mai nimerit decernat." (Tudor Caranfil)
Baltagul (1969)
Regia
Mircea Mureşan
Cu Margarita Lozano, Sidonia Manolache, Folco Lulli
Gen film
Dramă
Durata
103 minute
Premiera in Romania
1969
Sotia (Margarita Lozano) unui cioban (Ilarion Ciobanu) disparut in imprejurari neelucidate ia urma faptasilor, restabileste adevarul si ii pedepseste pe asasini.
Ecranizarea romunului cu acelasi nume de Mihail Sadoveanu. Coproductie romano-italiana.
Toate mijloacele sunt mobilizate pentru atingerea nobilului scop: un Fat Frumos senin si surazator, un zmeu intunecat si cu grismase, o zana care rade cu ochii si fascineaza prin imbracaminte - si mai ales, decoruri, figuratie, masti grotesti, efecte optice de mare anvergura.
Film pentru copii inspirat din basmul cules de Petre Ispirescu, "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte".
"Filmul nu e o simpla adaptare dupa basm, ci mai curand o chintesenta a povestii populare romanesti" (Tudor Caranfil).
Cu Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Ion Lucian
Gen film
Comedie
Durata
76 minute
Premiera in Romania
1958
Nae Girimea (Ion Lucian), un frizer dintr-o mahala bucuresteana a sfarsitului de secol XIX, isi gaseste o noua amanta in persoana Didinei (Vasilica Tastaman). Acest fapt va starzi gelozia nebuneasca a amantei sale “de suflet”, Mita Baston (Jeana Gorea), precum si a violentului Pampon (Alexandru Giugaru), amantul oficial al Didinei. In acest vartej al cautarii si pedepsirii indraznetului frizer, care se petrece in timpul unui carnaval, intra si Cracanel (Grigore Vasiliu-Birlic), intretinatorul oficial al Mitei.
Ecranizarea piesei lui I.L. Caragiale. In film au fost preluate si elemente din piesa "Conu Leonida fata cu reactiunea" de acelasi autor.
"Ecranizarea farsei a fost un act de curaj. Filmul pastreaza dinamica precipitata si incarcata de neprevazut a piesei." - Dumitru Solomon – 1958 (Gazeta literara).
Film istoric care evocă scene din Războiul romano-rusu-turc din 1877-1878 (Războiul de Independenţă al României).
"Film închinat celor ce şi-au vărsat sângele pentru Patrie în anii 1877-1878".
Filmul utilizează secvenţe filmate din serialul TV "Războiul Independenţei" (scene de luptă).
Pentru Sergiu Nicolaescu, pasionat de momentele cruciale ale istoriei noastre, războiul de independenţă din 1877 a constituit subiectul încă unui film memorabil, cu personaje, figuraţie şi decoruri impresionante. Amza Pellea, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu şi mulţi alţi actori de referinţă a cinematografiei româneşti joacă în acest film, lansat in 1977, ce aruncă o lumină nealterată de regimul în care a fost creat asupra evenimentelor din 1877 ce au marcat înfăptuirea României moderne. "Adevărul "
Cu Mircea Albulescu, Toma Caragiu, Margareta Pogonat
Gen film
Comedie, Dramă, Familie, Muzical
Durata
150 minute
Premiera in Romania
1974
Celebrul teatru de revista "Vox", al carui director este Costica Caratase, pregateste un spectacol in care numarul de rezistenta este o virulenta sarja la adresa nazismului si a Garzii de Fier. Caratase, cat si textierul sau, Ionel Fridman, sunt somati de legionari sa renunte. Prima victima a acestui marsav este Ionel Fridman, asasinat in prezenta lui Caratase pentru ca terminase textul spectacolului sfidandu-i pe legionari. Caratase, un mare comic al Bucurestiului din anii razboiului rezista presiunilor legionare care-i cer edulcorarea satirei, platind cu viata indraznelile.
Film inspirat din viata actorului Constantin Tanase, vedeta a teatrului romanesc de revista care a cultivat cupletul satiric si politic in perioada interbelica.
"Calitatile autorului, in dubla lui atributie de constructor al naratiunii si de realizator, sunt numeroase si frapante, de la ritmul studiat al succedarii momentelor violente ale schimburilor de focuri, cu cele de reculegere, in care personajele incep o anume confesiune, se evidentiaza o stiinta a distributiei functionale si o plasticitate a spatiului." - Cinema - 1982
Denumirea: Ca-n filme
Anul: (1983)
Regia
Manole Marcus
Cu Violeta Andrei, Ion Caramitru
Premiera in Romania
1983
Actori:
Violeta Andrei
Mircea Anghelescu
Alexandru Arşinel
Ion Caramitru
Cristina Deleanu
Catrinel Dumitrescu
Tudorel Filimon
Nicolae Praida
Fred Clark
Sinopsis:
Tentativele unui scriitor netalentat de a realiza un scenariu"ca-n viaţă" eşuează într-un policier de duzină.
Cu George Constantin, Gheorghe Dinică, Gina Patrichi
Gen film
Dramă
Durata
105 minute
Premiera in Romania
1983
O văduvă tânără (Gina Patrichi) trăieşte, spre sfârşitul celui de-al doilea război mondial, pe proprietatea ei mostenita de la un boier bogat, într-o micro societate închisă formată din: un majordom (Gheorghe Dinica) cu tendinţe protectoare, fiica vitregă (Dana Felicia Simion) care o urăşte, un ofiţer german care o curtează dar, în realitate, vrea să găsească o listă cu spioni nazişti ascunsă de soţul decedat, un cumnat care caută aceeaşi listă şi un prieten din tinereţe.
cu Ioana Crăciunescu, Petre Gheorghiu, Şerban Ionescu
Durata
205 minute
Ion (Şerban Ionescu), un ţăran sărac din satul Prislop, vrea să intre şi el în rândul celor bogaţi. Planul său este de a-l sili pe Vasile Baciu (Petre Gheorghiu), unul dintre bogătaşii satului, să i-o dea de soţie pe fiica sa, Ana (Ioana Crăciunescu), şi, o dată cu ea, şi pământurile. Ana rămâne însărcinată, iar Ion aşteaptă momentul tocmelii. În acelaşi timp, Ion e îndrăgostit pătimaş de Florica (Sorina Stănculescu), o fată frumoasă, dar săracă. Ion ar dori şi zestrea Anei şi iubirea Floricăi. Până la urmă, Ion se căsătoreşte cu Ana, care, dispreţuită de toţi, se va sinucide, iar Florica se căsătoreşte cu un fecior bogat, Gheorghe Buluc (Valentin Teodosiu), pe care însă nu-l iubeşte. Ion, încercând într-o noapte să se strecoare în patul ei, va cădea răpus de loviturile lui Gheorghe. Dramă, ecranizare a romanului "Ion" de Liviu Rebreanu. Filmul de debut al actorului Şerban Ionescu.
Filmul este realizat în 2 serii "autonome": "Blestemul pământului" şi "Blestemul iubirii". Pentru a se crea autonomia celor două părţi s-a creat special un început pentru partea a doua cu montarea unor secvenţe din prima parte. În 1980 s-a realizat un serial TV în 5 episoade intitulat "Ion", prin remontarea materialului filmat şi adăugarea unor secvenţe noi. În 1984 s-a realizat o versiune scurtă a filmului (în 11 acte) pentru a fi difuzată în America. "Traiectoriile personajelor se înscriu şi se topesc într-o frescă lucrată cu simţul măsurii, cu accentele atenuate sau reliefate într-o remarcabilă fluenţă." - Valerian Sava - 1980 (Cinema)
Cu Gheorghe Cozorici, Mihai Filip, Mircea Albulescu
Gen film
Dramă
Război
Durata
77 minute
Premiera in Romania
1969
Mihai (Mihai Filip) este un baietel care traieste o experienta cumplita în razboi. Ramânând singur în urma mortii tatalui, îsi cauta prietenul si astfel ajunge în linia întâi...
Razboiul vazut si trait de un copil de trupa care isi urmeaza prietenii soldati in linia intai a frontului.
Filmul de debut al regizorului Radu Gabrea.
Film de razboi inspirat din nuvela lui Aurel Petri.
În iarna anului 1933, un ilegalist preia numele de cod -- „Canarul" -- si misiunea unui coleg ranit. Va merge catre o localitate din Judetul Prahova, unde trebuie sa întâlneasca un om de legatura, spre a-i transmite un mesaj urgent.
Anul: 1969 Actori: Cornelia Lazar Turianu, Maria Rotaru, Camelia Zorlescu, Anna Széles, Nineta Gusti, Florin Gabrea, Mircea Albulescu, Jean Constantin
Scenariul este o adaptare a nuvelei „Lupta cu somnul" de Ioan Grigorescu.
Titanic vals
Regia
Paul Călinescu
Cu Grigore Vasiliu-Birlic
Durata
95 minute
Premiera in Romania
Anul 1964
Titanic Vals (1964) este un film regizat de Paul Călinescu, după comedia omonimă aparţinând lui Tudor Muşatescu. Titlul se referă, evident, la tragedia Titanicului. Filmul rămâne unul de referinţă în cinematografia românească.
Ioanide (Ion Pacea), artist apolitic si neinteles care viseaza la “lucruri normale in strainatate, dar imposibile la noi", a dus ca arhitect sub vechiul regim, o viata dificila. Dupa 1944, situatia i s-a ameliorat datorita si pretuirii unui comunist luminat poreclit Botticelli (Stefan Iordache), pe care, candva, l-a ascuns de politie in podul casei sale. El primeste comenzi de monumente culturale de anvergura, desi are “la dosar” balastul copiilor sai rataciti in aventura legionara si continua sa accepte, in anturaj, un cerc de adulatori din fosta elita.
Film inspirat din romanele "Bietul Ioanide" si "Scrinul negru" de George Calinescu.
"Incapabili de selectie si orientare in imensul material epic propus de George Calinescu, autorii isi lasa structurile in bataia tuturor ofertelor romanului, intr-o dramaturgie diforma si lipsita de substanta, pretext pentru exercitiile de stil. In Ioanide, pictorul Ion Pacea are prestanta, trage cerebral din pipa e fotogenic si frazeaza cu distinctie, dar ramane exterior personajului. Sarea si piperul le aduc compozitiile echipei de actori profesionisti. Cat despre regizor, el isi completeaza opera cu reminiscente de cinemateca: laitmotivul cohortei personajelor traversand un camp, ca in Le charme discret de la bourgeoisie, panoptic de masti in genul unor filme ale lui Iulian Mihu, o secventa care alterneaza uciderea unui universitar cu un concert de violoncel (precum cupletul din Cabaret) sau alte epigonisme. In rest, 15 minute de palavrageala in salonul Valsamaki, 25 de minute de exotism balcanic la talcioc (scenograf Virgil Moise, Premiul ACIN) si, dupa 3 ore de discursuri si tirade, filmul se incheie fericit in acordurile melancolice ale muzicii lui Adrian Enescu (Premiul ACIN)". (Tudor Caranfil)
Actori: Mircea Anghelescu, Emil Hossu, Ion Marinescu, Mihai Mereuta
Gabriel Nacu, Gheorghe Naghi, Amza Pellea, Emanoil Petrut, Horia Zugravescu
Lazar Vrabie, Constantin Rautchi, Aneliese Dan
Babusca si Scatiu, doi copii dintr-un sat din Delta Dunarii, sunt implicati fara voia lor intr-o afacere cu stupefiante. Cei doi copii Incearca sa scape de traficantii care-i urmaresc.
Cu: Dan Nutu, Ion Dichiseanu, Ileana Popovici, Violeta Andrei
Scenariul: Horia Lovinescu
Muzica: Anatol Vieru
Imaginea: Gheorghe Viorel Todan
Neintelegandu-se cu parintii, Petre (Dan Nutu), un adolescent, pleaca de la acestia la fratele sau mai mare, Andrei (Ion Dichiseanu), un actor de succes. Acolo se imprieteneste cu Dora (Ileana Popovici), o tanara admiratoare a fratelui sau. Cand Andrei ii acorda atentie fetei, Petre se simte tradat si pleaca si de la acesta, refuzand pana si suta de lei pe care el i-o daduse.
"E vorba de niste oameni care distrug idealurile altora, e vorba de doi frati. Refugiul e moartea, renuntarea, fuga. Unul trece podul, celalalt prefera sa traverseze apa murdara, curatindu-se. Andrei ii da fratelui sau un colt de canapea si 100 de lei, dar nu si un pic de caldura" (Iulia Blaga).
In Trandafirul Galben, Margelatu si Buza de Iepure urmaresc aducerea in tara a unor arme cumparate de la Viena. Banii proveneau din odoarele si valorile lasate de domnul Tudor, bani pe care Margelatu i-a protejat cu greu de hoti si oamenii puterii. Cei doi sunt atrasi intr-o cafenea care este incendiata. Dar in cele din urma reusesc sa aduca in tara armele cumparate de la Viena, astfel contribuind la pregatirea revolutiei de la 1848 din tarile Romane.
Mihai un adolescent orfan poreclit Roscovanul Costel Baloiu este atras in actiunile organizate de U.T.C. impotriva ocupantilor nazisti. El descopera faradelegile fostului comisar Potra insarcinat cu anchetarea comunistilor.
Actori:
Sebastian Papaiani (1936) -- Vagabondul Lampa
Costel Baloiu -- Roscovaul / Mihai Secosan
Mihai Gogiltan -- actor
Ion Ghitoiu -- actor
Mihaela Dumbrava -- actor
Mihai Dumbrava -- actor
George Gherasim -- actor
Florin Piersic (1936) -- ofiter la Centrul de Recrutare
Ferenc Bencze -- gardianul Ghenadie
Constantin Codrescu -- Florica Potra
Cristina Cirstea -- actor
Cornelia Turian -- actor
Boris Ciornei -- actor
Aurel Giurumia -- actor
Anastasia Anghel (1929) -- actor
Zephi Alsec (1923) -- politistul Mitica Burlacu
Hortensia Panamarenco -- actor
Florina Cercel -- activista P.C.R., Elena Duma
Constantin Rautchi (1934) -- Instructor la Scoala de Corectie
Ion Anghel (1928) -- actor
Sergiu Nicolaescu (1930) -- sentinela la Scoala de Corectie
H. Nicolaide -- actor
Jean Constantin (1928) -- spargatorul Achim / Tungsram
La un concurs de schi de la Poiana Brasov, Oana, o tanara nadejde a uzinei locale, se ciocneste pe partie cu Andrei, un tehnician tv venit in zona sa monteze un releu. Din impactul neasteptat se naste o dragoste fulgeratoare. Dar daca sentimentele lui au ajuns la punctul de fierbere, ale ei sunt la... limita inghetului. Dupa ce Oana pierde concursul de schi, iar Andrei aparatul cu care lucra si trec printr-o gramada de peripetii, in final amandoi descopera dragostea, chiar daca temperaturile sunt... mult sub zero.
Neamul Şoimăreştilor, film din cinemateca cinematografiei româneşti, este o ecranizare, cu acelaşi titlu, a romanului lui Mihail Sadoveanu. Filmul, în regia lui Mircea Drăgan, a fost premiat in anul 1964 la Milano cu premiul de excelenţă pentru imagine la al IV-lea Congres UNIATEC. Lansarea filmului în cinematografe a avut loc la 12 aprilie 1965.
Genul: Istoric; aventură
Regia: Mircea Drăgan
Scenariul: Alexandru Struţeanu, Constantin Mitru
Acţiunea filmului se petrece în secolul XVII, în contextul unei vieţi politice agitate în Moldova (lupta pentru putere dintre Ştefan Tomşa şi Constantin Movilă). Eroul este Tudor Şoimaru, oştean în armata voievodului Tomşa. Povestea se concentrează în jurul lui Tudor Şoimaru care se aventurează în salvarea prinţesei Magda, rapită de hatmanul cazac Vasca. Tudor Şoimaru este ajutat de prietenii săi.
Litoralul Marii Negre si orasul Constanta, in plin sezon estival, ca si perlele turismului romanesc, statiunile Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Neptun si Olimp, ofera cadrul mai mult decat generos, pentru o comedie cu cantece si dansuri, cu baieti si fete frumoase, cu domni si doamne importante, cu aventurieri si aventuriere, de-o zi sau de mai multe zile, cu incurcaturi de valize, de functii si de destine, intr-o turbulenta atmosfera umoristica.
Prins in farmecele cantaretei Anabelle, Traian vrea sa se insoare, fara sa stie ca, de fapt, fata isi ajuta complicele sa sparga o banca. In cheie mai mult grava decat parodica, continua peripetiile celor trei eroi care au inceput sa o rupa binisor pe englezeste, desi Traian le tine americanilor cursuri de democratie in ardeleneste. Filmul are cai si canonade, cum ii sta bine unui adevarat western, ba chiar si un duel final cu sabii, contributie neaosa la dezvoltarea genului.
Actori:
Ovidiu Iuliu Moldovan (1942) ... Johnny Brad
Mircea Diaconu (1949) ... Romulus Brad
Ilarion Ciobanu (1931) ... Traian Brad
Traian Costea ... Barney
Ioana Crăciunescu ... pianista
Boris Petroff
Sorin Balaban ... Mr. Brown
Mihai Oroveanu ... serif
Marcel Iureş (1951) ... Lefty
Mihai Boruzescu
Lia Sahighian ... Doamna Peck, sotia primarului
Iosif Naghiu ... preot protestant
Ion Pascu
Ion Niciu
Ion Henter (1922) ... Mr. Dodge, director de banca
Dramă psihologică, ecranizare după nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici. Actiunea se petrece în anii 1870 la un han izolat din împrejurimile Aradului. Ahtiat după bani, carciumarul Ghiţă se asociază la tâlhării cu Sămădău, însă îşi distruge viaţa şi familia. "Când am realizat La moara cu noroc s-a vorbit despre o influenţă a westernului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradiţiile culturale şi istoria poporului american. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult înainte de afirmarea westernului, în spiritul unui realism critic evoluat." - Victor Iliu - 1956 Ghiţă şi Ana sosesc la hanul Moara cu noroc, aici cei doi împreuna cu copiii lor vor să-şi construiască o viaţă mai bună lipsită de griji. La han nu poţi avea linişte dacă nu eşti în cârdăşie cu Lica Sămădăul, asa că Ghiţă încearcă să-şi menţină o bună relaţie cu acesta, dar şi cu căprarul Pintea. Ghiţă este târât de Lică în diferite afaceri murdare care îl vor îndepărta de familie, împreună cu Pintea va încerca să-l dovedească pe Lică. Una din nestematele cinematografiei româneşti regizată de Victor Iliu.
După o casatorie cu repetiţii, Radu şi Silvia divorţează. Văzând că nu reuşesc să obţină un post în Bucureşti, Silvia se prezintă la postul de inginer agronom din Bolintin. În acelaşi timp, Radu, fost şofer de taxi, care termină medicina veterinară la seral, e repartizat în aceeaşi comună. După o perioadă de tatonări, cei doi hotărăsc să se recăsătorească.
Sultanul turc, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, continua planurile sale agresive de cuceriri. Dorinta sa este de a ajunge cu armatele sale la Roma si a desfiinta papalitatea. Pentru acest lucru are nevoie de bani, hrana si de liniste la hotare. Astfel, o solie otomana se infatiseaza domnului Moldovei, Stefan cel Mare, pentru a cere tributul pe doi ani si recunoasterea suzeranitatii otomane. Stefan refuza sa plateasca tributul si stie ca acest refuz va atrage riposta armata a turcilor. De aceea Stefan cauta cu infrigurare ajutor financiar si militar de peste hotare trimitind scrisori in acest sens Poloniei, Ungariei, Papalitatii si Venetiei. In acelasi timp, voievodul cere si ajutorul propriului popor planuind sa organizeze oastea cea mare.
In fata numeroaselor armate otomane care vor veni spre Moldova, Stefan trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii strategice pentru a fi sigur ca va reusi sa-l invinga pe agresor - hartuirea dusmanului, pustiirea drumurilor, ascunderea hranei si, in sfirsit, gasirea unui loc pentru confruntarea finala in care numeroasele armatele otomane sa nu se poata desfasura cum trebuie. Tactica pe care Stefan o va folosi va completa definitiv tabloul marii batalii.