Burebista (1980)

Burebista (1980)

Regia

Gheorghe Vitanidis

Cu Ion Dichiseanu, George Constantin

Gen film

Dramă

Istoric

Durata

137 minute

Premiera in Romania

1980

In prima parte a secolului I i.h, Burebista, conducatorul primului stat dac centralizat, lupta pentru unificarea regatului si redobandirea unor vechi tinuturi dacice. Sprijinit de marele preot Deceneu si de comandantii militari geto-daci, Burebista duce o politica de aliante abila pentru a se apara atat de expansiunea romana cat si de celti.

In anii ´70, inaintea Erei Noastre, expansiunea puternicului Imperiu Roman atinge, la sud de Dunare, bogatele tinuturi ale Dacilor uniti intr-un mare si puternic regat sub sceptrul viteazului Burebista. Proconsulul Hibrida (a carui sotie este fosta iubita a unui gladiator din oastea lui Spartacus revenita la vatra) se si instaleaza intr-o cetate greceasca de la mare. Asasinarea lui Iuliu Cezar amana inevitabilul.

"Nu stiu cum va iesi filmul, cat de valoros va fi, dar cred ca e un act de respect si de probitate faptul ca filmam aici, chiar pe locul fostelor cetati dacice. Din pacate ne-am dezobisnuit sa facem filme grele. Pentru a face cat mai putine concesii ma sprijin pe intrepretarea actoriceasca." - Gheorghe Vitanidis - 1980 (Cinema).

"Ciocnirile geto-dacilor cu celtii si romanii ca si evenimente mai marunte din viata marelui rege dac, sunt scornite de imaginatia lui Mihnea Gheorghiu in "Fierul si aurul", text anost, redundant si precar, incredintat, ulterior, publicitatii. Marcand depravarea totala a Proiectului de Epopee cinematografica nationala dupa cateva reusite promitatoare in deceniile anterioare, filmul detine o lunga insiruire de discursuri politice care reproduce tonul si temele "de Partid si de Stat". "In tara cea mare, unita si libera, loc de robie nu mai este" sau, "Si spuneti cetatenilor ca Dacii n-au incetat sa fie cei mai drepti dintre traci" cand nu parafrazeaza de-a dreptul refrenul unui fost imn oficial: "Muncitori si ostasi, carturari si plugari" luand forma in proza "Ostasi, si plugari, si mestesugari deopotriva..." sau anticipari din Octavian Goga: "Nu plange Lae ! Zi, mai bine, o vorba de dor." La curtea regelui, prieten la catarama cu Vercingetorx si alte VIP-uri, se face politica la nivel mondial si strategie la nivel european. Realizatorul reconstituie, ambitios, ample scene de batalie, dar nu elocventa sabiei ci gestul emfatic da miezul acestei hazardate restituiri, o distributie de aur ramanand captive declamarii in ton tragic, a textelor jurnalistice. N-am mai ramas nimic din nobletea, firescul si omenescul dialogului scris de Titus Popovici pentru filmele sale istorice. In plus, ca si in Zodia fecioarei, Gheorghiu e obsedat de crearea unei mitologii artificiale, alaiurile dionisiace fiind urmate de misterioase jocuri populare dacice. Premiul "Cantarea Romaniei" nici nu putea fi mai nimerit decernat." (Tudor Caranfil)