Neamul Şoimăreştilor, film din cinemateca cinematografiei româneşti, este o ecranizare, cu acelaşi titlu, a romanului lui Mihail Sadoveanu. Filmul, în regia lui Mircea Drăgan, a fost premiat in anul 1964 la Milano cu premiul de excelenţă pentru imagine la al IV-lea Congres UNIATEC. Lansarea filmului în cinematografe a avut loc la 12 aprilie 1965.
Genul: Istoric; aventură
Regia: Mircea Drăgan
Scenariul: Alexandru Struţeanu, Constantin Mitru
Acţiunea filmului se petrece în secolul XVII, în contextul unei vieţi politice agitate în Moldova (lupta pentru putere dintre Ştefan Tomşa şi Constantin Movilă). Eroul este Tudor Şoimaru, oştean în armata voievodului Tomşa. Povestea se concentrează în jurul lui Tudor Şoimaru care se aventurează în salvarea prinţesei Magda, rapită de hatmanul cazac Vasca. Tudor Şoimaru este ajutat de prietenii săi.
Litoralul Marii Negre si orasul Constanta, in plin sezon estival, ca si perlele turismului romanesc, statiunile Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Neptun si Olimp, ofera cadrul mai mult decat generos, pentru o comedie cu cantece si dansuri, cu baieti si fete frumoase, cu domni si doamne importante, cu aventurieri si aventuriere, de-o zi sau de mai multe zile, cu incurcaturi de valize, de functii si de destine, intr-o turbulenta atmosfera umoristica.
Prins in farmecele cantaretei Anabelle, Traian vrea sa se insoare, fara sa stie ca, de fapt, fata isi ajuta complicele sa sparga o banca. In cheie mai mult grava decat parodica, continua peripetiile celor trei eroi care au inceput sa o rupa binisor pe englezeste, desi Traian le tine americanilor cursuri de democratie in ardeleneste. Filmul are cai si canonade, cum ii sta bine unui adevarat western, ba chiar si un duel final cu sabii, contributie neaosa la dezvoltarea genului.
Actori:
Ovidiu Iuliu Moldovan (1942) ... Johnny Brad
Mircea Diaconu (1949) ... Romulus Brad
Ilarion Ciobanu (1931) ... Traian Brad
Traian Costea ... Barney
Ioana Crăciunescu ... pianista
Boris Petroff
Sorin Balaban ... Mr. Brown
Mihai Oroveanu ... serif
Marcel Iureş (1951) ... Lefty
Mihai Boruzescu
Lia Sahighian ... Doamna Peck, sotia primarului
Iosif Naghiu ... preot protestant
Ion Pascu
Ion Niciu
Ion Henter (1922) ... Mr. Dodge, director de banca
Dramă psihologică, ecranizare după nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici. Actiunea se petrece în anii 1870 la un han izolat din împrejurimile Aradului. Ahtiat după bani, carciumarul Ghiţă se asociază la tâlhării cu Sămădău, însă îşi distruge viaţa şi familia. "Când am realizat La moara cu noroc s-a vorbit despre o influenţă a westernului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradiţiile culturale şi istoria poporului american. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult înainte de afirmarea westernului, în spiritul unui realism critic evoluat." - Victor Iliu - 1956 Ghiţă şi Ana sosesc la hanul Moara cu noroc, aici cei doi împreuna cu copiii lor vor să-şi construiască o viaţă mai bună lipsită de griji. La han nu poţi avea linişte dacă nu eşti în cârdăşie cu Lica Sămădăul, asa că Ghiţă încearcă să-şi menţină o bună relaţie cu acesta, dar şi cu căprarul Pintea. Ghiţă este târât de Lică în diferite afaceri murdare care îl vor îndepărta de familie, împreună cu Pintea va încerca să-l dovedească pe Lică. Una din nestematele cinematografiei româneşti regizată de Victor Iliu.
După o casatorie cu repetiţii, Radu şi Silvia divorţează. Văzând că nu reuşesc să obţină un post în Bucureşti, Silvia se prezintă la postul de inginer agronom din Bolintin. În acelaşi timp, Radu, fost şofer de taxi, care termină medicina veterinară la seral, e repartizat în aceeaşi comună. După o perioadă de tatonări, cei doi hotărăsc să se recăsătorească.
Sultanul turc, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, continua planurile sale agresive de cuceriri. Dorinta sa este de a ajunge cu armatele sale la Roma si a desfiinta papalitatea. Pentru acest lucru are nevoie de bani, hrana si de liniste la hotare. Astfel, o solie otomana se infatiseaza domnului Moldovei, Stefan cel Mare, pentru a cere tributul pe doi ani si recunoasterea suzeranitatii otomane. Stefan refuza sa plateasca tributul si stie ca acest refuz va atrage riposta armata a turcilor. De aceea Stefan cauta cu infrigurare ajutor financiar si militar de peste hotare trimitind scrisori in acest sens Poloniei, Ungariei, Papalitatii si Venetiei. In acelasi timp, voievodul cere si ajutorul propriului popor planuind sa organizeze oastea cea mare.
In fata numeroaselor armate otomane care vor veni spre Moldova, Stefan trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii strategice pentru a fi sigur ca va reusi sa-l invinga pe agresor - hartuirea dusmanului, pustiirea drumurilor, ascunderea hranei si, in sfirsit, gasirea unui loc pentru confruntarea finala in care numeroasele armatele otomane sa nu se poata desfasura cum trebuie. Tactica pe care Stefan o va folosi va completa definitiv tabloul marii batalii.
Povestea amuzanta a unei tinere absolvente de facultate care se casatoreste cu un sofer de taxi (ce se dovedeste mai tarziu a fi medic veterinar) pentru a obtine buletin de capitala. Se va continua cu "Casatorie cu repetitie".
Regie: Virgil Calotescu
Distributie: Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu, Draga Olteanu-Matei, Octavian Cotescu, Geo Saizescu, Marian Rоlea, Mirabela Dauer.
Distributie: Mircea Daneliuc, Amza Pellea, Luminita Sicoe, Mircea Diaconu, Tora Vasilescu
Într-un CAP dintr-un sat de câmpie, legea o face preşedintele discreţionar al cooperativei asistat slugarnic de acoliţii săi. Există însă un cuplu, inginerul agronom şi soţia sa, care nu acceptă compromisul şi, ca atare, trebuie redus la tăcere.
Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (1980)
Regia
Malvina Urşianu
Cu Cornel Coman, George Motoi, Silvia Popovici
Gen film
Dramă,Istoric
Durata
140 minute
Premiera in Romania
1980
Ţara Moldovei, 1564. Alexandru Lăpuşneanu, ultimul descendent al dinastiei Muşatinilor, care mai domnise în ţară cu câţiva ani în urmă, se întoarce din exilul impus de trădarea boierilor săi. Hotărât să formeze o Moldovă unită, cu puterea concentrată în mâinile sale pentru a pune capăt o dată pentru totdeauna divergenţelor dintre boieri, prinţul va trebui să înfrunte opoziţia aristocraţilor atraşi de furturi şi de trădări.
Cu Ilarion Ciobanu, Antonella Lualdi, Richard Johnson
Gen film
Dramă
Istoric
Durata
134 minute
Premiera in Romania
1968
In anul 106, armata romana, intr-o uriasa desfasurare de forte, asediaza capitala Daciei, Sarmizegetusa. Prea mandru pentru a se lasa prins, regele Decebal (Amza Pellea) se sinucide. Imparatul Traian (Amedeo Nazzari) intelege ca Dacia a fost infranta, dar nu invinsa. Pentru a pastra calmul in provincia ocupata, il schimba pe tribunul Tiberius (Richard Johnson), in mainile caruia trebuia sa se predea Decebal, asigurandu-se de colonizarea Daciei cu legiunile ramase pe loc.
Avand drept pretext construirea noii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana, aceasta superproductie romano-germana recompune dramatic etnogeneza romaneasca prin destinele catorva eroi reprezentativi.
Filmul a primit Diploma de Merit la Festivalul International de Film de la Adelaide, Australia, 1969.
Nea Marin (Amza Pellea), ajuns la mare, se trezeste peste noapte in rolul unui miliardar american care trebuie sa aiba de-a face cu mafioti, presa, viata de lux si cate si mai cate. Acest lucru insa nu-l sperie. El rezolva lucrurile cu calm, la fel ca la el in sat, unde Veta (Draga Olteanu-Matei) era consilierul lui de baza si - nu in ultimul rand - sotia lui. Cu o distributie de mare spectacol, Sergiu Nicolaescu reuseste sa dea lovitura si sa realizeze cea mai cunoscuta comedie romaneasca.
Alaturat lui Mereanu, Jianu comploteaza la rasturnarea regimului fanariot. Salvat de streang de Tincuta, care-l ia de sot, si iertat, cum o cer obiceiul pamantului si norodul, Iancu nu se poate readapta lumii boieresti si se alatura cetei mari a lui Tudor.
